Biker cool

Roxana mi-a scos în cale site-ul ăsta, cu dedicație specială. Mă știe fata, pentru că mi-a plăcut la nebunie: articole de bicicletărie șic sau cool (sau amândouă la un loc). Locul s-a născut din frustrarea unei femei care pur și simplu nu era mulțumită de stilul accesoriilor pentru bicicliști. Așa că a făcut acest shop on line cu articole utile mai mult sau mai puțin, dar șic - mai mult decât orice. Sunt și biciclete și se pot comanda. Prețuri destul de șic... Dar tocmai pentru că diferențierea ș personalizarea experienței plăcute nu poate fi la îndemâna oricui, face ca lucrurile de pe site să fie și mai cool... and chic...

Trabantul intră în galeria de clasici

Îmi plac mașinile care nu se uzează moral în trei ani. Îmi plac și producătorii care au înțeles asta. Da, știu, noile ediții ale unor modele istorice nu sunt ieftine. Și sunt mașini de status. Dar nu același tip de status ca pentru Infinity sau Q-whateva. Și dincolo de asta, pentru mine sunt dovada vie că unele lucruri nu sunt atât de futile, destinate uzurii morale, că ideile bune bune cu adevărat sunt doar alea care rezistă la testul timpului. Via Fishington Post, unde sunt mai multe detalii plus linkuri, și mai puține considerații de natură emoțională. :)

Camera 6

Bun. Avem un perete. Glet & all. Adica brut. Punem pe el niște chestii speciale, un mega tapet de mătase, pictat manual, etc. Acum avem un perete de lux. Privind lucrurile doar de aici (cu rewind) concluzia poate fi (nu neapărat este) că dincolo de lux este un perete brut. Zis și făcut. Post-whateverismul și disruption-ul din niște oameni au făcut ca ei să creeze RoughLuxe Hotel în care au alăturat porțiuni decrepite, brute, nefinisate unor alte porțiuni mega-luxoase. Fără atenționări speciale. Adică deschizi ușa la baie și - bang, surpriza - un cazan de cupru are o baterie mega-luxoasă, cu teancuri de prosoape țesute în bumbac egipean cu cinci sute doișpe noduri pe mm pătrat. Nu știu, zic. Concept frumos, senzații tari. Cool.

Dance with me, George...

... spuse Grace Kelly în "High Society", ușor betuță, în seara de dinaintea nunții. Pentru cei care vor să danseze, dar nu vor să fie parte dintr-un remake primit destul de prost (recomand originalul, caruia îi lipsesc din fericire scenele muzicale și o are în plus pe Katharine Hepburn, ca fiind chiar cea pentru care a fost scris scenariul) - Jaime Hayon a făcut pantofi de dans pentru Camper. Nu sunt chiar de dans, că nah... dar sunt inspirați de forma pantofilor de step. Eu aș alege varianta asta din poză, dar cred că ar trebui să-mi iau două perechi în acest sens...

DIY meets bootleg

Cum să: 

• faci husă de laptop din plicuri de FedEx și fețe vechi de pernă
  
• faci jucării din baloane și făină 
• gustări din brânză și roșii coapte 
  
• coci pâine de mălai
  
• faci linguri de lemn, the viking way
  
• faci o lampa din lampi Ikea (special Ikea Hacks)
  
• croșetezi un prezervativ
  
• împletești husă roz pentru revolver (a.k.a. pistol)
  
• faci o verighetă dintr-o monedă de 5 cenți
  
• faci loc de pix pe Moleskine-ul tău
  
• faci un portofel dintr-o tastatură de computer
  
• produci o duzină de trandafiri origami
  
• meșterești un airbrush tool
  
• transformi o pereche de jeanși și un tricou într-o pereche de jeanși de gravidă (deci tot jeanși pt tine și tricou pentru ăla micu')
  

și alte chestii utile, de nivel de trai personalizat, aici, pe Instructables.

Cine are dreptul să-și îndrepte foarfeca spre mine?

Pentru cei care au plâns în pernă la întoarcerea de la salon. 

Pentru cei care au plâns în baie imediat ce s-au spălat acasă pe cap, după ce s-au tuns. 

Pentru cei pe care i-a întrebat lumea ce-au pățit, privind pieziș spre creștetul ciuntit și ascunzând cu greu dorinţa de a se tăvăli pe jos de râs. 

Pentru cei care simt că nu vorbesc aceeași limba cu coafeza/frizerul/stilistul lor. 

Pentru ei e MopShots. Să se uite la poze de oameni reali, tunși real de un om real de la un salon real, să zică "ia, ce tare", să sune la salon și te se facă și ei la fel de real. Sau să combine, sau mă rog. 

Îi rog să încarce poze și din Românica, ca să ne consolidăm încă o data rolul de biutișăni pricepuţi. Senx.

Si book club, desigur

Chiar daca locul asta nu are inca site.

Chiar daca locul asta e la inceput.

Chiar daca mai are nevoie de ajutor pana sa se faca maaare...

eu tot scriu despre el.

E un loc 

drag mie (si colegilor mei), pentru ca s-a nascut dintr-o idee frumoasa si un efort comun. Si pentru ca va supravietui, de-a lungul timpului, numai prin acest efort comun. E vorba de Biblioteca Fundatiei Friends for Friends.

Functioneaza la etajul 3 din Strada Academiei 39-41. Poti castiga dreptul de a imprumuta carti de aici, contribuind. Adica aducand o carte. Sau un album, sau revista. Tema: publicitate, marketing, strategie, design - si domenii conexe.

E exact genul de proiect despre care imi place sa scriu in general, dar este primul care ne e accesibil fara sa mergem la Berlin, NY sau mai stiu eu unde. Si - believe it or not - deja este cea mai mare biblioteca de profil cu caracter public (de la noi, desigur). Si mai creste.

Multumim aici si celor care au contribuit semnificativ la fondul de carte in doar cateva ore - cat a durat petrecerea Friends de vineri, 10 aprilie. Ii asteptam sa si vada la ce au contribuit si sa-si intre in drepturi, adica sa imprumute carti.

Mai multe despre asta puteti citi cu drag si spor pe Facebook, la grupul Friends of FRIENDS sau pe FishTalks.

Biblioteca este primul proiect al Fundatiei Friends for Friends, asa cum povesteam mai sus. Pe scurt, cate ceva si despre Fundatie: "la sfarsitul lui 2008, Friends Advertising si partenerii sai au formalizat, dupa cativa ani de asteptare, o idee mai veche: Fundatia Friends for Friends (FFFF). Scopul FFFF este sa ofere sprijin tuturor acelora care au o pasiune creativa, cu accent pe indentificarea si formarea de resurse in domeniul leadership-ului creativ."

 

Ma duc pana la service cu masina... beau un ceai, citesc o carte...

Da, vreau si eu. Sa merg cu masina la un service care sa aiba grija de pretioasa mea hibrida (pe care n-o am, dar visez la ea un pic). Sa merg intr-un loc in care:

-in loc de fiare unsuroase sa vad plante verzi;

-in loc de salopete cu pete de ulei la prohab sa vad niste eco-friendly-girls;

-in loc de brosuri uzate cu piese de schimb sa vad un volum de poezie si cateva de retete bio.

Nu stiu daca locul asta e chiar asa, dar e un service auto al carui manager e o femeie (ca ele sunt mai sensibile, nu?), functioneaza undeva in San Francisco si s-a deschis in 2007. Normal ca s-a axat pe posesorii de Prius, dar asa cum se intampla cu orice business atat de nisat, nu merge extraordinar. Asa ca managementul a decis sa ofere servicii si pentru masini obisnuite, pentru a atrage clientela. Asta pana cand vor putea sa isi bazeze businessul doar pe masini eco...

Gunoi solar

BigBelly e o inventie minunata. Un compactor de gunoi care este 100% self-powered. Primeste de cinci ori mai mult gunoi decat un cos de gunoi stradal obisnuit. Foloseste doar energie solara pe care o capteaza singurel prin panoul de pe partea superioara. Ideea e ca in afara de economia de spatiu (pentru ca spatiul pe care il ocupa e exact acelasi ca in cazul unui cos obinuit de gunoi), compacteaza gunoiul fara sa consume electricitate dintr-o retea stradala (economie no.1), apoi reduce numarul de goliri facute de masina de gunoi care consuma si ea niste energie (din combustibil) si mai are si emisii de CO2 (deci economia no.2). 

Obiectul e deja functional in niste locuri din lume si oficialii primariilor sunt incantati de economie. Ca sa nu mai zicem ca exista si posibilitatea inchirierii de spatiu publicitar OOH. Inca un castig pentru primarii. Si e real, si fezabil, nu ca o telegondola sau autostrada suspendata deasupra Bucurestiului.

Daca as fi o bicicleta, as fi James Perse Cruiser

Urbana - uber alles, cruiser - nevertheless, custom built - most of all. Delicioasa pentru ca e simpla. Pentru ca e o alegere foarte "European" a unui designer american de apparel minimalist, simplu si basic, cum imi place mie - James Perse. Si pentru ca nu pot sa aflu de pe site cat costa. Dar nu mai caut pretul, pentru ca nu stiu sa merg pe bicicleta. 

When I was a kid I used to pray every night for a bicycle.

Then I realized God doesn't work that way, so I stole one and prayed for forgiveness. 

Asta e Manifesto-ul lui Banksy. Omul care face dreptate ideii si e mereu la limita legii. Si mai e si legendar, deja. Are site propriu. Nu ma abtin sa ma intreb cum le face poze celor mai scandaloase lucrari outdoor... Probabil ca lucreaza peste noapte, dar pozele sunt facute ziua. Ma intreb daca nu isi ia niste adidasi albi de turist in picioare si face pe japonezul interesat de street culture... Sau poate asta era pe vremea cand era anonim, nu pseudo-anonim... Nah, nu am putut sa ma abtin :). 

Dictionar urban de termeni (sub)urbani

E nevoie, nu-i nevoie?. Oricum, Urban Dictionary e o resursa valoroasa de cuvinte cool, mai mult sau mai putin cunoscute si un tool de o valoare inestimabila pentru traducatorii underground, adica cei care traduc (si nu prea adapteaza) filme piratate. 

Sunt convinsa ca oricarui om de bine i-a venit - si nu doar o data - sa sparga televizorul cu ce avea la indemana cand pe ecran se lafaie cuvinte ca "Ai o Coca-Cola?" cand personajele se afla intr-o camera plina de pliculete cu praf alb si beau doar bere. Ah, si gresesc amarnic. Nu era pe un cd cu film piratat, era chiar un film difuzat de o televiziune comerciala. Asa ca pardon, sunt multi care ar avea nevoie de resursa asta. 

Desigur, mai cere si ceva discernamant documentarea asta pe Urban Dictionary, pentru ca e oarecum opened, iar cei care posteaza nu sunt foarte putini si atent selectati. Motiv pentru care se gasesc si cateva explicatii aproape diferite la un singur cuvant sau expresie. Foarte de ajutor insa este campul in care e completata o fraza de exemplificare a utilizarii cuvantului.